este anul vizat de cea mai recentă măsurare la nivel național a nivelului de sărăcie din România.

Institutul National de Statistică (INS) publica în noiembrie 2018 raportul Dimensiuni ale incluziunii sociale în România, în anul 2017* . Potrivit acestuia, la data cercetării 4,6 milioane de români trăiau în condiții de sărăcie, cea mai înaltă incidenţă înregistrându-se în rândul copiilor şi tinerilor în vârstă de până la 18 ani.

Documentul prezintă și metodologia de măsurare a nivelului sărăciei* și explică o serie de termeni specifici precum pragul de sărăcie sau deprivare materială (severă)*.

• În ședința din 9 noiembrie 2018, prin HG nr. 877/2018, Guvernul României adoptă Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 (SNDDR)*. Potrivit acesteia, în calitate de stat membru al ONU și al Uniunii Europene, România și-a asumat Agenda 2030 și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, inclusiv Obiectivul 1 – Fără sărăcie, care implică “reducerea numărului de cetățeni care trăiesc în sărăcie severă și relativă în toate dimensiunile acesteia, potrivit definițiilor naționale” (pag. 23)

Țintele asumate prin SNDDR pentru finalul anului 2020:

1. Standarde durabile de calitate și de cost pentru toate serviciile sociale, vizând în mod special pe cele destinate grupurilor vulnerabile
2. Dezvoltarea sistemului național de indicatori de incluziune socială prin integrarea tuturor bazelor de date din sfera asistenței sociale în regim digitalizat care să țină cont de mobilitatea socială; monitorizarea anuală efectivă a rezultatelor pe baza acestor indicatori
3. Stimularea participării pe piața muncii a persoanelor apte de muncă aflate în risc de excluziune prin dezvoltarea măsurilor active de consiliere și asistență socială

• Ministerul Muncii și Justiției Sociale finalizează, în parteneriat cu Institutul Național de Cercetări Economice “Costin C. Kiriţescu”, proiectul „Implementarea unui sistem de elaborare de politici publice în domeniul incluziunii sociale la nivelul MMJS” (cod SIPOCA 4), cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, în urma căruia rezultă un set de ( hărți interactive*)  privind distribuția teritorială a serviciilor sociale existente și infrastructura aferentă acestora, nevoia de servicii sociale și de infrastructură, rata sărăciei relative și rata sărăciei în muncă.

În prezent:

• metodologia de colectare și prezentare a datelor necesită revizuire, fiind contestată de organizațiile din domeniul protecției sociale
• datele prezentate trebuie actualizate anual

• Este înființată Ambasada Sustenabilității în România (ASR), inițiativă independentă cu scop nelucrativ care promovează sustenabilitatea și dezvoltarea de competențe, programe și parteneriate specifice între entități din mediul de afaceri, societatea civilă și sectorul public din România, pentru alinierea la Agenda 2030 și atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Sustenabilă.
• În spiritul Agendei 2030, conform planului de implementare și monitorizare a SNDDR, ASR inițiază Coaliția România Sustenabilă și invită mediul privat, organizațiile neguvernamentale, institutele de cercetare-dezvoltare și inovare, sfera academică și mass media, să se implice în acțiunile conexe implementării, cu scopul de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu guvernul și alte institutii publice, pe teme care au impact asupra dezvoltării durabile a României.

• Potrivit unui ( studiu*) Eurostat din 5 mai 2020, România a înregistrat cea mai spectaculoasă reducere din UE a proporției persoanelor aflate în ( deprivare materială severă* ):
• minus 4,2 puncte față de 2018 (de la 16,8% la 12,6%)
• minus 10,1 puncte față de anul 2015 (când 22,7% dintre români trăiau în sărăcie extremă)

Cu toate acestea rămânem una dintre țările din UE cele mai afectate de sărăcie, căci:

• 44,3% dintre români nu pot face față unor ( cheltuieli neașteptate* )
• 13,7% au restanțe la facturile de utilități în mod repetat
• unul din trei români este considerat cu risc de sărăcie sau excludere socială, jumătate dintre aceștia trăind în sărăcie extremă
• copiii sunt cei mai afectați de aceste probleme, 35% dintre ei trăind în sărăcie, fapt cu un impact negativ puternic asupra rezultatelor școlare sau tradus în creșterea abandonului școlar

• În noiembrie 2019 un ( Raport asupra drepturilor copilului în România* )  confirmă: “peste o treime dintre copiii români trăiesc sub pragul sărăciei, cu un clivaj cronic între urban și rural în ceea ce privește drepturile de bază – sănătate, educație, viață – și un abandon școlar care își pune amprenta asupra dezvoltării societății. […] deprivarea materială severă în rândul copiilor sub 6 ani (21,5%) este cea mai ridicată din UE (media este de 5,9%)”
• Tot în noiembrie 2019 Ambasada Sustenabilității în România întreprinde un studiu la nivel național – atât în mediul rural cât și în cel urban, pe un eșantion reprezentativ de 1300 de persoane majore pentru abordarea cantitativă și 6 focus grupuri cu 6-8 persoane pentru cea calitativă – pentru a sonda opinia românilor privind importanța acestor teme, cine consideră românii că este responsabil de soluționarea lor, cât de urgente sunt și cât de mult pot afecta siguranța națională. Dintre concluzii:

• • combaterea sărăciei este văzută ca o prioritate importantă, gradul de urgență fiind evaluat atunci la 95%, probabil în creștere momentan. Impactul asupra siguranței naționale era sporit, respondenții estimând o importanță de 87% și având încredere aproape totală într-o posibilitate de soluționare, mai evidentă în rândul tinerilor (97% cred că se pot lua măsuri). Impactul personal este și el important, mai ales în rândul femeilor, care au atribuit un scor mediu de 85%, în comparație cu bărbații, care sunt mai puțin afectați (76%)
  • întrebați despre cine este în măsură să vină cu soluții la aceste probleme, 71% dintre românii au spus că așteaptă soluții în primul rând de la stat, apoi de la ONG-uri (5%) și mai puțin de la mediul privat (3%). Unul din cinci români crede că este de datoria fiecăruia dintre noi să combatem sărăcia

• În martie 2020 șomajul a crescut în România cu 18% față de luna februarie, în comparație cu media europeana de doar 1,5%.

Au fost înregistrate, conform startupcafe* , 725.200 de contracte de muncă suspendate, dintre care 490.017 ca șomaj tehnic (mai mult decât populația Clujului) și restul disponibilizări (echivalent cu întreaga populație a Municipiului Brașov)

• 24 mar 2020 – în urma consultării a peste 150 de oragnizații neguvernmentale, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) publică un document de poziție*   în care semnalează instituțiilor statului impactul crizei Covid-19 asupra sectorului ONG și solicită măsuri guvernamentale de spijin, care să le permită acestora să-și urmeze misiunea socială, date fiind profesionalismul și eficiența de care au dat dovadă în mobilizarea de resurse pentru intervenții în comunități
• 15 apr 2020 – un studiu ad-hoc al INSSE*   privind impactul economic al măsurilor anti-Covid-19 arată un mediu economic dominat de incertitudine, în care antreprenorii prevăd restrângerea sau încetarea activității, între 40% (industria prelucrătoare) și 95% (HoReCa).

Este vitală acțiunea susținută și concertată pentru a fi atinse țintele de țară stabilite conform Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României (SNDDR) pentru anul 2030, anume:

1. Eradicarea sărăciei extreme
2. Reducerea cu cel puțin 50% a numărului de cetățeni care trăiesc în sărăcie relativă
3. Consolidarea sistemului național unitar a serviciilor de intervenție de urgență

Deoarece:

• criza COVID19 a agravat fenomenul sărăciei în România, atât prin creșterea numărului de persoane – celor deja afectate alăturându-li-se cei rămași fără surse de venit, cei care și-au epuizat rezervele în perioada de izolare și cei întorși în țară din alte state UE – cât și în profunzime, persoanele confruntate anterior cu condiții de sărăcie fiind acum încă și mai vulnerabile
• criza cauzată de COVID19 poate anula toate progresele făcute de România în domeniul social și poate duce la stări de nemulțumire intensă. Sărăcia și foametea, amplificate prin frici colaterale și potențate de lipsa de perspectivă pot cauza mișcări populare de insubordonare civilă, atentând astfel la siguranța națională. Contractul social care ne împiedică să ne manifestăm în conformitate cu nevoile de bază nu poate funcționa decât după ce acestea sunt satisfăcute
• Economistul englez Paul Collier*  a demonstrat că adevăratele cauze ale războaielor civile nu sunt diferențele etnice sau religioase. Forțele economice – cum ar fi sărăcia înrădăcinată și comerțul cu resurse naturale – sunt adevărații vinovați. Pentru a combate astfel de germeni ai amenințărilor la securitatea națională se impune ca statul, de la care așteaptă majoritate românilor o soluție, să găsească pârghiile necesare, împreună cu mediul privat și ONG-urile, pentru a evita regresul către starea de sărăcie din care România reușise să se ridice pe parcursul ultimului ciclu economic